AFDP

Asociatia pentru formare si dezvoltare personala

Home Despre eveniment Dr. Russel Barkley Ph.D

Russell A. Barkley, Ph.D. Internationally Recognized ADHD Authority

calibraDupă ce a servit în Statele Unite ale Americii in Air Force, Dr. Barkley a obţinut în 1973  diploma de licenţă cu onoruri în Psihologie  la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord .
 A urmat apoi Bowling Green State University din Ohio, unde a primit diploma de masterat în 1975 şi titlul de doctor in Psihologie Clinică  în 1977, primind Distinguished Dissertation Award  pentru cercetările sale cu privire la efectele medicamentelor asupra copiilor cu ADHD.
 A urmat apoi Universitatea de Ştiinţe Medicale din Oregon pentru formare în tulburările de dezvoltare, invatare si comportament  ale copiilor.
Ulterior, în 1977, el s-a alăturat Departamentului de Neurologie de la Colegiul Medical din Wisconsin (MCOW) şi Spitalul de Copii Milwaukee, unde a lucrat in cadrul Diviziei de Neurologie  a Copilului şi în cele din urmă a fondat Serviciul de neuropsihologie la MCOW, unde a ocupat functia de şef şi profesor asociat de Neurologie până în 1985.

Vezi mai multe date biografice despre Russell A. Barkley, Ph.D.

Dr. Barkley, s-a mutat apoi la Universitatea din Massachusetts Medical School, unde a lucrat ca director de Psihologie şi profesor de Psihiatrie şi Neurologie (1985-2002). În timp ce a ocupat aceste functii, el a stabilit clinici de cercetare  pentru copilul şi adultul cu Tulburari de atentie si hiperactivitate.

În 2003, Dr. Barkley s-a mutat la Charleston, unde a devenit profesor in cadrul Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea de Medicina din Carolina de Sud.
În 2005, el s-a alaturat Departamentului de Psihiatrie de la facultatea SUNY  Upstate Medical University din Syracuse, NY.
Dr. Barkley este certificat  în trei specialităţi, acestea fiind: Psihologie Clinică (ABPP),  Psihologia clinică a copilului şi adolescentului, şi Neuropsihologie clinică (ABCN, ABPP).
El este  om de stiinta , educator, şi practician fiind autorul, co-autorul, sau co-editorul a 20 de cărţi şi manuale clinice.

Dr. Barkley a publicat mai mult de 200 de articole ştiinţifice şi capitole de cărţi referitoare la natura, evaluarea, si tratamentul tulburarilor ADHD şi al comorbiditatilor conexe.
În 1993, el a fondat un buletin informativ bilunar pentru profesioniştii din domeniul clinic, Raportul ADHD ( publicat de Guilford Press ).
El a realizat şapte casete video profesionale despre ADHD şi  copilul sfidătoar, dintre care trei au câştigat premii naţionale, iar in anii 1992 şi 1994, a fost recompensat de catre Asociaţia Naţională a Educaţiei cu  Premiul de Aur Apple pentru filme educative .
Dr. Barkley a  facut parte din colectivul de redactori a  11 reviste ştiinţifice şi ca un referent pentru multe altele. El a fost preşedinte al Secţiei de Psihologie clinică pentru copii, Divizia 12, a American Psychological Association (1988), şi a fost preşedinte al Societăţii Internaţionale de Cercetare în psihopatologia Copilului si Adolescentului (1991).
Dr. Barkley a fost invitat sa  prezinte mai mult de 700 de ateliere de lucru, adresari publice, şi prezentări ştiinţifice la nivel internaţional, inclusiv in Australia, Noua Zeelandă, Belgia, Israel, Rusia, Kenya, Venezuela, Suedia, Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda, Spania, Italia, Canada , şi Marea Britanie.

 El a avut numeroase aparitii televizate la nivel national , ocazie cu care a discutat subiecte referitoare la ADHD, printre care se numara si: Astazi (NBC TV, august 1991), O privire mai atentă cu Faith Daniels (NBC TV, iunie 1991), şi Buna dimineata America (ABC TV, august 1992 ; iunie 1994; august, 1998);Ochi-in ochi  cu Connie Chung (CBS TV, iunie 1994), 60 de minute cu Leslie Stall (CBS-TV, noiembrie, 1995),Viata adevarata  (NBC-TV, martie şi septembrie 1996), Day & Date (februarie 1996), Leeza cu Leeza Gibbons (ABC-TV, martie 1996), The Early Show cu Bryant Gumbel (CBS, septembrie 2000), BBC (noiembrie, 2000), Frontline (PBS, aprilie, 2001), Rapoarte de investigaţie (A & E, aprilie, 2001) şi la o varietate de programe de radio regionale şi programe de televiziune în întreaga America de Nord şi pe plan internaţional
El a fost consultant al unor reviste si ziare importante in legatura cu acest subiect ,printre care se numara si : Newsweek, Time, Scientific American, Newsday, Readers Digest, The New Yorker, Parents Magazine, Woman’s Day, Cosmopolitan, Wall Street Journal, New York Times, Washington Post, Washington Times, Detroit Free Press, Los Angeles Times, Boston Globe, Charlotte Observer, San Francisco Chronicle, Philadelphia Inquirer, and Sydney Morning Herald .
De-a lungul carierei sale dr. Barkley a primit numeroase premii  pentru activitatea sa in domeniul psihologiei si al ADHD .

 În 1994, el a primit Distinguished Contribution Award din partea Asociatiei Americane de Psihologie Aplicată şi Preventivă, iar în 1996, el a fost distins cu Premiul C. Anderson Aldrich din partea  Academiei Americane de Pediatrie pentru cariera sa de cercetare în dezvoltarea copilului.

 În 1998, el a primit Award for Distinguished Contribution to Research din partea secţiei de Psihologie Clinică a Copilului, (acum Divizia 53) a Asociatiei Americane de Psihologie
În 2002, el a primit Premiul pentru diseminare de la Societatea pentru Stiinţa  Psihologiei Clinice, Divizia 12, a Asociatiei Americane de Psihologie pentru eforturile sale de lunga durata ,realizate de-a lungul intregii sale cariere, legate de risipirea tuturor neînţelegerilor cu privire la ADHD şi a educarii publicului in legatura cu aceasta tulburare

 Şi în 2004, el a primit un premiu pentru servicii deosebite aduse profesiei de psiholog din partea  Consiliului American al profesionistilor din Psihologie.



Dr. Barkley propune urmatoarele teme:

  1. Ziua #1: ADHD:  Diagnostic si subtipuri (1 ora)
  2. Ziua #1: ADHD, Functiile  executive si Autoreglarea: Implicatii pentru management (1.5 ore)
  3. Ziua #2: Optimizarea tratamentului ADHD  – Impactul comorbiditatilor (2.5 ore)


1. ADHD:  Diagnostic si subtipuri (1 ora)

Descriere:

În acest program Dr. Barkley oferă informaţii detaliate cu privire la natura specifică a simptomelor ADHD, precum şi asupra criteriilor actuale de diagnostic.  El  trece apoi in revista diversele modificări necesare pentru actualizarea criteriilor DSM făcându-le mai utile cu populaţii specifice (fete, adulţi, etc). El se adresează, de asemenea, modificărilor care sunt susceptibile de a fi incorporate in DSM-V pentru a îmbunătăţi în continuare aceste criterii de diagnostic. Dr. Barkley abordează apoi problema subtipurilor de ADHD, de care se leaga emergenta concluziei că,  forma  tipului neatent poate constitui o nouă tulburare cunoscuta in cercetare ca tempo lent cognitiv sau uneori numita de clinicieni ADD .

Schema de prezentare:
Perspectiva clinica curenta asupra ADHD
Natura problemelor de atentie si de inhibitie in ADHD
Înţelegerea ADHD ca o tulburare a funcţiilor executive
Criteriile DSM-IV
Probleme legate de criteriile DSM-IV şi cum să le rezolvaţi
Schimbările care vor fi probabil incluse in DSM-V
Probleme legate de subtipurile de ADHD prezentate in DSM-IV şi abordări alternative
Natura  ritmului lent cognitiv - o tulburare distinctă de atenţie in ADHD


Obiective:
1. Înţelegerea naturii specifice a deficitelor  de inhibiţie şi atenţie în ADHD
2.Invatarea criteriilor din DSM-IV, precum şi a numeroaselor modificări necesare pentru a îmbunătăţi rigoarea acestor criterii de diagnostic
3.Aprecierea posibilelor schimbări  pentru criteriile de diagnostic din DSM-5.
4.Intelegerea eşecului abordării subtipurilor in DSM-IV şi utilitatea unor abordări alternative, în special că identificarea unui nou subtip caracterizat prin lipsa de concentrare este cunoscuta sub numele de  tempo lent cognitiv  (SCT)


Întrebări:

1. ADHD perturbă toate cele 6 componente ale  atenţiei mediate de creier
a.Adevarat
b.Fals
Răspuns: b. fals

2.Care din următoarele cuprinde dimensiunea hiperactiv-impulsiva de ADHD?
a. Impulsivitate verbala
b. Impulsivitate motorie
c. Impulsivitate cognitiva.
d.Impulsivitate emotionala
e.Toate cele de mai sus
f. Nici unul din cele de mai sus
Raspuns:e

3.Vârsta de debut  pentru ADHD de 7 ani continuă să fie un criteriu util pentru diagnostic.
a.Adevarat
b.Fals
Răspuns: a.adevarat

4.Dimensiunea neatenţiei  a  ADHD include simptome de memorie de lucru slaba.
a.Adevarat
b.Fals
Răspuns: a.adevarat

5.Lista simptomelor din DSM-IV poate fi criticata pentru:
a.Ca a fost dezvoltata doar pentru copii
b.Lipsa simptomelor care sunt formulate mult mai adecvat pentru adulţi
c.Exista un prag pentru numărul de simptome testate numai până la vârsta de 16 ani
d.Accentuarea exagerata a simptomelor de hiperactivitate
e.Toate cele de mai sus
f.Nici una din cele de mai sus
Răspuns: e.

6. Lista cu cele 9 simptome dezvoltata pentru diagnosticarea adultilor cu ADHD,  este mai precisă la detectarea tulburarii decât cele din DSM-IV.
a.Adevarat
b.Fals
Răspuns: a. adevărat

7.O abordare utila pentru subtipurile ADHD poate fi utilizarea comorbiditatilor cu tulburarea de comportament.
a.Adevarat
b.Fals
Raspuns: a. Adevarat

8. Un subgrup reprezentat doar de cazurile de ADHD cu forma de inatentie  poate constitui o tulburare  calitativa diferita de atenţie decât cea observată la ADHD.
a.Adevarat
b.Fals
Răspuns: a. adevărat

9.Tempoul lent cognitiv este caracterizat de simptome ca:
a. Visare cu ochii deschisi
b.Mirare
c Pierdut in spatiu
d.Confuzie mentala
e.Toate cele de mai sus
f.Nici una din cele de mai sus
Raspuns :  e.

10.Cazurile de tempo lent cognitiv sunt mai frecvent asociate cu:
a.Retragere sociala
b.Anxietate
c.Nivele parentale de stres mai scazute decat in ADHD
d.Fara dificultati legate de impulsivitate
e.Toate cele de mai sus
f.Nici una din cele de mai sus


2. ADHD, Functiile  executive si Autoreglarea: Implicatii pentru management  (1.5 ore)

ADHD,Autoreglarea si Functiile executive: Implicatii pentru management
Russell A. Barkley, Ph.D.

Dr. Barkley a dezvoltat una dintre teoriile principale legate de funcţiile de execuţie şi rolul lor în natura ADHD. Această teorie se bazează pe înţelegerea naturii neuropsihologice a funcţiilor executive  ca un meta-construct multi-nivel şi a contribuţiei sale la autoreglare de- a lungul timpului pentru a sprijini individul in atingerea obiectivelor  precum si in realizarea bunastarii sale generale. Acest model vede EF nu doar ca o suită de capacităţi pur cognitive, ci ca un fenotip extins de funcţionare a creierului în sferele largi adaptative, de sine-stătătoare,   de funcţionare si cooperare socială în domeniile majore ale vietii de zi cu zi, ,activităţi în care oamenii trebuie să funcţioneze în mod eficient pentru a supravieţui şi prospera. Din această teorie, el a dezvoltat numeroase implicatii clinice cu privire la diagnosticul şi managementul  ADHD. Principiile specifice de management  vor fi dezvoltate plecand  de la teorie, pentru ca apoi sa fie extinse asupra domeniilor activitatilor majore ale vietii.


Obiectivele acestei prezentari se vor concentra pe:
1. înţelegerea naturii ADHD din perspectiva acestei teorii şi includ o discuţie despre fiecare dintre cele cinci funcţii executive majore şi deficitele lor la persoanele cu ADHD, incluzand memoria de lucru, autogestionarea timpului, autoreglarea emotionala,  automotivare, şi alte aspecte ale funcţiilor executive şi  autocontrolului.
2. arată modul în care acest nivel instrumental al EF se raporteaza la niveluri mai ridicate de EF în activităţile  vietii de zi cu zi la nivel tactic şi strategic, precum şi impactul pe care ADHD il produce  in toată această ierarhie de autoreglare de- a lungul timpului.
3.  ne învaţa semnificatiile implicaţiilor  acestui model pentru o înţelegere mai profundă a ADHD.
4. dezvolta o mai bună înţelegere a modului în care această teorie conduce la intervenţii mai eficiente concepute pentru cei care prezinta aceasta tulburare.

3. Optimizarea tratamentului ADHD  – Impactul comorbiditatilor(2,5 ore)

Russell A. Barkley, Ph.D.
Clinical Professor of Psychiatry
Medical University of South Carolina, Charleston, USA


Peste 80% dintre copiii si adulti cu ADHD au cel puţin o alta tulburare psihiatrică şi  mai mult de 50% dintre ei au cel puţin două astfel de tulburări comorbide. Cercetarile arata in prezent că două tulburari care co-exista cu ADHD au deseori un impact clinic semnificativ atat asupra înţelegerii cat si asuptra prezentarii în comun a acestora si a tratamentului lor.
 Nu toate tipurile de ADHD sunt  la fel  în termeni de management. Subiectele care urmează să fie acoperite includ: abordările anterioare pentru subtipurile de  ADHD; Utilizarea comorbiditatii la subtipurile clinice de ADHD ; Prevalenţa comorbiditatii în ADHD;  tulburări specifice şi implicaţiile lor de tratament, cum ar fi tulburarea opoziţionist- sfidatoare, tulburări de comportament, tulburări de anxietate, depresie, tulburare bipolară, tulburari din spectrul autist, ticuri si TOC, şi dificultăţi de învăţare.

Aceasta prezentare va aborda ca obiective de învăţare:
1. O trecere în revistă a celor mai frecvente tulburari comorbide care co-exista cu ADHD şi motivele pentru care pot fi  asociate cu ADHD.
2. O descriere a efectelor posibile pe care aceste tulburări comorbide  le pot avea atât asupra înţelegerii cazului clinic cat mai ales în selectarea opţiunilor de tratament atât pentru ADHD cat şi pentru tulburarea comorbida.
3. O atenţie specială va fi acordată discutarii impactului comorbiditatii tulburării opozitionist-sfidatoare , tulburării de comportament, tulburării de anxietate, tulburarii de dispozitie, tulburarii obsesiv compulsive si a ticurilor , tulburării de somn, şi tulburarilor de invatare.
4. Pentru fiecare, prezentatorul se va concentra pe modul în care acestea pot modifica planificarea tratamentului.



INSCRIERE ONLINE

DETALII LOCATIE

ORGANIZATOR

PARTENERI

CONTACT

PARTICIPAREA LA EVENIMENT
650 lei/persoana

Pe parcursul celor doua zile, toti participantii beneficiaza de coffe breaks si de masa de pranz.